Momente distructive!

Si sta, si se gandeste. Ea sa faca asta? A avut tupeul sa franga inimi,toate de dragul ei. Tinand cutitul printre degetele subtiri cu manichiura perfecta invartind lama de colo-colo, ii vine in cap caci, parca, voia doar sa taie niste fructe, in niciun caz sa se gandeasca la suferinta.

Cum i se poate intampla ei asa ceva? Marea zeita...Cum poate ea sa aiba momente in care sa se displaca? Cand mergea pe strada, lumea ii admira tocurile inalte, hainele extreme, pe care nu le ar purta oricine, parul rosu lung si cret, machiajul perfect… Sigur are pe cineva, sigur e fericita. ”Barbatul ala e norocos”. Adevarul e ca nu exista pe vremea aceea acel barbat. Ea nu a fost niciodata fericita pana atunci. A incercat sa se schimbe. Constant si'a trait viata cum s'ar fi asteptat altii de la ea sa o traiasca. S'a mintit extrem de mult. Statea la geamul bucatariei, cu un pahar in mana,purtand pijamalele ei din'totdeauna plusate. Sigur e cineva la geamul blocului de vizavi care o priveste. Simtea asta, dar nu ii pasa. Isi aprinde un trabuc cu cirese. Il are de mult timp, dar ea nu fumeaza de obicei trabuc,ci simple tigari Malboro Light. E urat ca o fata sa fumeze stiu ,dar e una din afundarile ei. La fel cum a invartit destinele oricui cu care a interactionat vreodata: sanatos, brut, pe fata, pe veci. Ea iti schimba perceptia. Isi puse amprenta. Ea niciodata nu a trecut neobservata pana in acel moment.
      

S'a mintit mult prea mult. Coboara pana la supermarket'ul din spatele blocului,unde se afla si piata desigur. Cumpara niste cutii. Avea grija sa'si ascunda chipul nemachiat, dar totusi perfect, sub ochelarii de soare imensi. Intrand in casa,goleste dulapul. Tot, in afara de hainele negre. Tot ce e mai scump si elegant. Le indeasa in saci. Se aseza in fata oglinzii. Baga capul in chiuveta, parul i se uda. Isi rupe unghiile din gel,cu dintii. Cutiile acelea erau… vopsea. Isi intinde acea substanta, pe care o amestecase cateva secunde intr'un bol, pe tot parul.

Vechiul rosu capata o nuanta de negru mat. Parca se vede cat de ars e. Isi inchisese orice cont de pe retelele sociale. Cine o iubea, o iubea oricum, dar nimeni n'o iubea, caci ea n'a lasat pe nimeni sa o cunoasca. Plangea si i se intindse niste ramasite vagi de rimel pe fata patratoasa. Isi spalase parul.
Parca era mai fericita. Parca a meritat, si parca era totul okay. Parca orice drum lung incepe cu primul pas. Si acum isi multumeste ca a luat aceasta decizie. In seara aia, cu acel cutit in, a ucis minciuna care a trait in ea o viata. Daca tot amana… ce s'ar fi intamplat?
Concluzie: Fii fericita cu tine insuti ,fii un intreg ,nu ai nevoie de o persoana pentru a te completa. Nu cauta fericirea,fericirea esti chiar tu ,tinteste spre cele mai inalte teluri chiar de esti nevoita sa o faci singura,nimic nu este imposibil. 
                                                      EXCELEAZA!